Vinăriile Cricova și Mileștii Mici, în cursa pentru Patrimoniul Mondial UNESCO

Vinăriile subterane Cricova și Mileștii Mici, situate în apropierea capitalei Chișinău, ar putea deveni primele obiective construite din Republica Moldova recunoscute de UNESCO ca parte a Patrimoniului Mondial.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat într-o emisiune televizată că autoritățile moldovene își propun să obțină includerea acestor vinării în prestigioasa listă UNESCO până în anul 2030. Inițiativa face parte dintr-un plan mai amplu de valorizare și promovare a patrimoniului cultural al țării.

Până acum, Republica Moldova era reprezentată în Patrimoniul Mondial doar prin elemente de patrimoniu imaterial și doar în colaborare cu alte state. Dacă inițiativa va avea succes, Cricova și Mileștii Mici vor deveni primele monumente construite recunoscute la nivel internațional.

Conform agrobiznes.md, Cricova, aflată la doar 11 kilometri nord de Chișinău, este renumită pentru rețeaua sa subterană de galerii care se întinde pe mai bine de 120 de kilometri. Acestea adăpostesc nu doar sticle de vin, ci și săli de degustare, un cinematograf și colecții valoroase de vinuri aparținând unor personalități internaționale. Atmosfera este una spectaculoasă – vizitatorii pot parcurge „străzi” subterane cu nume inspirate din soiuri de vin, într-un decor care combină tradiția cu rafinamentul.

Mileștii Mici, localitate situată la aproximativ 18 kilometri sud de Chișinău, în raionul Ialoveni, găzduiește cea mai mare colecție de vinuri din lume, recunoscută și de Cartea Recordurilor Guinness. Aici, rețeaua de galerii subterane depășește 200 de kilometri, iar condițiile naturale – constantă de temperatură și umiditate – sunt perfecte pentru păstrarea vinului. Sticlele, multe dintre ele vechi de zeci de ani, sunt depozitate în nișe sculptate în piatră de calcar.

Ministrul Culturii a explicat că aceste vinării nu impresionează doar prin dimensiune, ci mai ales prin unicitate și valoare culturală. Ele sunt dovada vie a tradiției vinicole din Moldova, dar și a capacității țării de a transforma resursele naturale în simboluri ale identității naționale.

În paralel cu promovarea vinăriilor subterane, Moldova dezvoltă și o colaborare cu Principatul Monaco pentru protejarea viței de vie autohtone nealtoite. Ministrul a explicat că, din punct de vedere agricol, cultura modernă se bazează în general pe soiuri altoite pentru randament crescut, însă este esențial să nu se piardă originea acestor soiuri.

Această inițiativă vizează conservarea materialului genetic original, cel care a stat la baza vinificației în Moldova. Dosarul comun pregătit împreună cu Monaco ar putea duce la recunoașterea internațională a acestor vițe rare, transmise din generație în generație.

Un alt proiect ambițios este dosarul comun pentru includerea culturii Cucuteni–Tripolie în Patrimoniul Mondial UNESCO, un parteneriat între Republica Moldova, Ucraina și România. Această cultură preistorică, una dintre cele mai vechi din Europa, a lăsat urme importante și pe teritoriul Moldovei, în special în zona de nord-est, în raioanele Soroca și Edineț.

Sergiu Prodan a subliniat că, deși cele mai importante vestigii se află pe teritoriile Ucrainei și României, Moldova deține suficiente artefacte valoroase pentru a avea un rol esențial în acest proiect. Ucraina chiar a propus ca Republica Moldova să fie liderul acestui dosar comun.

Un prim pas concret va fi organizarea unei întâlniri între miniștrii culturii celor trei țări în luna septembrie, la Chișinău, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului. Se dorește ca la acest eveniment să participe și ministra culturii din Grecia, Lina Mendoni, care a transmis că este interesată să sprijine inițiativa.

Printre proiectele de patrimoniu imaterial, Ministerul Culturii are în vedere includerea desertului tradițional moldovenesc „baba neagră” pe lista UNESCO. Această prăjitură cu textură densă și gust bogat este specifică nordului Moldovei, în special zonelor Rîșcani și Briceni, și este pregătită cu ocazia marilor sărbători religioase.

Ministrul a explicat că dosarul necesită o cercetare aprofundată, întrucât desertul are și influențe slave în compoziție și origine. Totuși, dacă specificul regional și autenticitatea preparatului vor fi bine documentate, baba neagră ar putea deveni un nou simbol culinar protejat internațional.

La ora actuală, Moldova are un singur monument inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO: Arcul geodezic Struve, aflat în satul Rudi, raionul Soroca. Acesta este parte a unei rețele internaționale de puncte geodezice întinsă din Norvegia până în Marea Neagră, utilizată în secolul al XIX-lea pentru măsurători științifice de precizie ale formei Pământului.

În plus, două alte obiective sunt incluse în lista de examinare a UNESCO:

• Cernoziomurile din stepa Bălțului, situate în nordul Moldovei, în apropiere de municipiul Bălți, sunt un ecosistem valoros ce reprezintă unul dintre cele mai fertile tipuri de sol din lume.
• Complexul istoric-arheologic Orheiul Vechi, din raionul Orhei, este un sit de o mare importanță istorică, care combină elemente arheologice, peisagistice și religioase, cu mănăstiri săpate în stâncă și vestigii medievale.

Inițiativele Republicii Moldova de a include vinăriile Cricova și Mileștii Mici în Patrimoniul Mondial UNESCO reflectă o dorință clară de a-și afirma identitatea culturală pe plan internațional. Alături de proiectele dedicate conservării viței de vie autohtone, protejării culturii Cucuteni–Tripolie și promovării gastronomiei tradiționale, Moldova face pași importanți spre valorizarea patrimoniului său unic. Într-o regiune în care trecutul, tradițiile și terroir-ul se împletesc armonios, aceste demersuri nu doar că atrag atenția lumii, ci consolidează și sentimentul de mândrie națională. Viitorul cultural al Moldovei se scrie acum — cu rădăcini adânci și ambiții globale.